Just another WordPress.com weblog

In bratele naturii

 

  

 

 

 In seara in care te-am cautat, plecasesi… eram cu mintea goala si pasii ma indreptau alene spre campiile verzi, doream sa –mi amintesc cum era cu tine si doream sa vad cum era fara tine, voiam sa stiu daca am sa supravietuiesc singuratatii, sau, daca am s-o iubesc.

 

 

Pasarile noptii se roteau in jocul lor nesfarsit, se adanceau in mantia neagra a noptii , de unde din nou reveneau ,  parca cu puteri noi , anuntand inceputul noului carnaval ce avea sa fie. Clipocitul paraului dansa un refren nostalgic, plin de versuri dulci, si ducea cu valu-i  tóate framantarile mele, pe care, le schimba in fluturi mici, rotunzi pierzandu-i in zare…ma eliberam de ganduri,de simturi, de vise, imi negociam fericirea in zumzetul repetat al apei. Intinsa pe flori de camp, aroma lor ma adapostea de frica, imi mangaia sangerarile, le pansa cu miere, asa ma alintam in adierea moale a florilor, asa ma tavaleam in culcusul inmirsmat al campului , luna ma privea zambind eram parte a intregului tablou, eram una cu natura, mainile mele se pierdeau in lanul des al florilor de camp si cresteau in petale, corpul mi se impregnase in pamantul rece, se lipise,  se transformase intr-un covor cu flori. Nu o sa ma mai ridic ,imi repetam ..pot sa ating stelele, intalneam nori pufosi , usori ,care duceau visele departe, dar un puteam sa-mi uit amintirile caci, atunci cand ma napadeau, ma sufocau si ma adanceau intr-o vraja trista, ma bucurau si ma intristau, ma apasau , imi respingeau respiratia.. dar, doream eu sa respir?

Cateodata luna imi spunea –„Sunt fericita ca sub raza mea cei mai multi se opresc si saruta, in lumina mea toti sunt fericiti , soaptele sunt mai fierbinti si mai dulci, eu suspend timpul si fac magia sa straluceasca! Zambea mereu, zambea intr-un vals continuu, repetat, poleia  intunericul noptii,dar de data asta zambea doar pentru mine.

Era farmec in fiecare unda a inserarii, era vis in fiecare murmur de apa, se auzeau sópatele copacilor , vedeam dansul florilor, atunci raul imi vindea vise, imi raspandea apa pe talpile reci si ma mangaia cu unda-i proaspata, imi alina cele mai iuti suferinte si ma adapostea in el o noapte intreaga!

Feeria campului imi spulbera o ultima urma de regret, imi sorbea fiecare picatura de tristete si ma imbratisa amurg dupa amurg, ma invaluia cu surasuri galbene in zorii calzi ai diminetii, si ma hranea cu racoarea inmiresmata a noptii.

Ma intrebam daca iubeam singuratatea, cred ca o iubeam, cred ca m-a ajutat sa ma regasesc ma descoperea toata, fara nici un secret, ma intampina si ma relaxa cu tacerea,cu linistea imi dadea pacea atat de scumpa,imi reinnoia tóate celulele corpului meu, imi cladea un zid de nepatruns , imi dadea un minut de repaos!

 

                                                                                                                      

 

 

Comments on: "In bratele naturii" (1)

  1. prof.david lucretia said:

    Cum as puta sa comentez ceva atata de frumos, atat de perfect?
    Nu am cuvinte sa te laud, cred ca esti Zana Florilor!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tag Cloud

%d bloggers like this: