Just another WordPress.com weblog

PELERINAJ LA RAMESHWARAM

s6wmgnqpnc6lywm8_d_0_rameshwaram

India- Mircea Eliade-decembrie 1928

Trenul străbate nisipurile închegate în dune. Mărăcini mari, ghimpate, cîţiva palmieri ruginiţi, ochiuri de apă sărată — acelaşi zgomot ca de chemare al valurilor. Senzaţii crude şi îngeri de inimă, în faţa plajei vaste, dezolate, calde, îm-ndu-se cu pustiul. Vîntul suflă metalic în ghimpii laţi, în :zele crestate ale palmierilor. Străbatem istmul îngust care leagă India de cele cîteva insule pietroase din nordul Ceyla-nului.
Vaporaşul ne-a luat din Talai Mannar şi după vreo două ceasuri de plutire senină, ne-a coborît în Danushkodi. Intrăm în India prin punctul cel mai de sud al peninsulei. Aproape cîe Rameshwaram, la Pambam junction, decorul se schimbă. Cîmpurile sînt invadate de palmieri. Cresc înalţi.. cu buchetele spre oceanul pe care îl ghicesc în vînt. După douăzeci de minute de la Pambam, trenul se opreşte într-o staţie măruntă, înconjurată de plantaţii, cu o şosea conducîrsd în sat. E Rameshwaram, locul pelerinagiilor din Sud, tot atît de sacru ca Benaresul, dar mai puţin cunoscut călătorilor eu­ropeni.

O caruta cu două roate, trasă de boi, ne duce în sat. Case frumoase, cu terase răsărind albe dintre pomi. cu brahmani puzderie. Sînt singurul european venit de şase luni încoace. Sînt privit cu insistenţă şi indigenii se adună în faţa casei venerabilului brahman Ramchandra Gangadhar, unde locuiesc. Acest Gangadhar stă o bună parte din zi aşezat pe o rogojină, în prima încăpere a casei sale, cu pieptul şi cu pîn-tecul gol, cu un lanţ petrecut după gît, cu faţa unsă cu cenuşă şi sucuri sacre. Stă în aceeaşi bine cunoscută poziţie a statuilor indiene şi discută cu vizitatorii săi, fie în sanscrită, fie în dia­lect. Pare onorat de vizita mea, iar Bhimi Chawda, care mă adusese, îi traduce în tot ce-i spun despre România. Aflînd că mi-e foame, trimite un slujitor păros să cumpere de mîncare, deoarece în casa unui brahman nu se găseşte decît pentru oamenii din aceeaşi castă. Pe terasa de sus, servitorul îmi aduce trei turte mici fierte în ulei, un pahar cu lapte şi cîteva banane. Culege apoi resturile, împreună cu vasele de lut ars în care mîncasem, şi le aruncă în stradă..
După ce mă descalţ pe prispă, pornesc spre templu îm­preună cu Bhimi Chawda şi cîteva duzini de localnici după mine. Bhimi Chawda e pe jumătate gol şi poartă daruri : flori, banane, diverse pungi şi rupii de argint. După călătoria lui în Anglia, o purificare la Rameshwaram e cel mai nemerit lucru. Păşesc prin praful drumului, descălţat, într-o căldură încinsă.
Templul, cel mai mare templu din sudul Indiei şi cea mai maestuoasă realizare a arhitecturii dravidiene, este înconjurat cu mai multe rînduri de ziduri (prăkavama).sînt coridoare şi curţi interioare. Deşi templul e co­losal (657 picioare lărgime pe 1 000 picioare lăţime, mă in­formează călăuza mea), nu ai o impresie copleşitoare. Nu-Î poţi vedea de la început, în întregime. Înainte de a pătrunde prin prima poartă, înaltă de 30 de metri, întîlneşti un soi de bazar, care se prelungeşte şi pe sub zidul porţii şi înainte de primul coridor. Găseşti de vînzare tot felul de icoane şi imagini, scene reprezentind căutarea Sitei de către Rama, sau luptele legendare din Lanka (Ceylan), icoane făcute din culori vii şi proaspete. Se găsesc, de asemenea, scoici mari, mărgean, ghioace, brăţări groase de argint, talere de alamă, perle proaste, pietre scumpe de a zecea mînă.
Bazarul e întotdeauna tixit. Tot satul e strîns pe ulicioa­ra şi în coridorul întunecos de sub poarta cea mare a templu­lui. La capătul bazarului se află bazinul imens cu apă verde şi murdară, în care pelerinii se scaldă înainte de a păşi cu ofrandele în templu. Iar în partea cealaltă a templului, după uliţa care coboară între ultimele două prakarama, se întinde lacul, mare de vreo trei mile, în care pelerinii se scaldă la plecare.
După cîte îmi spune Bhimi Chawda şi după cîte ştiam şi eu, templul acesta din Rameshwaram, clădit aici la capătul Indiei pentru comemorarea victoriei lui Rama şi la zidirea că­ruia a contribuit ilustrul Vara Raja Sekkarar din Kandy, nu are seamăn în toată peninsula. Pilonii templului şi cei cari alcătuiesc coridoare nesfîrşite, sînt magnific zidiţi, cu sculpturi şi siucco. Din nefericire, în acest an, anumite părţi ale tem­plului se află în reparaţie. Coridoare largi, lungi, aproape nes­fîrşite, erau întrerupte pe ici pe colo de schelării. între piloni, administraţia templului improvizase locuinţe pentru preoţi şi slujitori, fragmentînd astfel viziunea fără seamăn, penumbra aceea misterioasă şi solemnă. De altfel, templul nu poate fi văzut dintr-odată, nu poţi avea o imagine unitară. Măreţia lui este distribuită, arhitectonica aceasta ciclopică nu are pers­pectivă, nu o poţi cuprinde decît din colţuri, din curţi interi­oare, dintre coloane.Superbe într-adevăr sînt picturile murale, scene din mi­tologia vedică zugrăvite pe tavanele şi coloanele coridoare­lor. Multe din ele încep să se piardă ; sînt afumate, sparte, şterse. Cineva ne spune că reparaţiile în curs vor restaura şi frescile.

Deasupra templului se află nenumărate cupole, cu sute de statui colorate. Coloanele sînt susţinute de elefanţi în poziţii ciudate, fantastice. Şopîrle crestate şi veveriţe se joacă prin­tre basoreliefuri. De undeva se aud tobe şi trîmbiţe, gonguri, litanii. Curios, apuc pe o scară de lemn — aparţinînd schelă­riei — şi mă urc pe acoperiş. Un întreg scandal era să iasă, după ce-am fost văzut. Noroc de Bhimi Chawda, care le-a spus ca vreau sa cunosc regulile sanctuariilor.
Am sâ ofer două rupii de argint templului, ca să mi se dea chitanţă în regulă,  numele, naţiunea şi păcatul pe care îl săvîrşisem..

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tag Cloud

%d bloggers like this: