Dimineata, la ceasul rugaciunii, când pe ramuri sta înca proaspata roua, am auzit lânga mine cântecul pasarii unice.
Iata! se înalta asa de minunat, asa de limpede, si rasuna în atâta ecou încât pare ca lumea, marea si larga Lume, toata îl asculta, firea toata îl aude si îi raspunde, îl aude si-l însoteste pâna sus de tot, la Dumnezeu.
Alexandru Teodorescu cu pseudonimul de Sandu Tudor ,nascut in 1899 la Bucuresti, prietenul lui Mircea Eliade, a fost ,un caracter impresionant al perioadei interbelice , ofiter de marina si profesor de liceu, poet si reputat publicist
Iata capatuita, în sfârsit, si cartea aceasta a ta. A fost ca o mare înotare printre maracini, bolovani si gauri. Iar rezultatul? Cu câte nu m’am înavutit, câte n’am învatat!
Îmi vine cu adevarat sa scriu un întreg poem de tresaltare si avânt!
Prietenul meu Mircea a ramas vesnicul acelas. Îl vad prin sita departarii si anilor: acum ceva suriu de tot, dar înduiosator de ne schimbat.
Câte cunostinte, câta verva, ce neasteptat; ce erudit, ce savant esti, Mircea!
Pinakadakila's Weblog 